Electrocardiograma
Electrocardiograma (ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule.
Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, bratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de aparat si mai apoi de catre medic.
O electrocardiograma poate sa arate:
- Dovezi ale maririi de volum a inimii
- Semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii
- Semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte)
- Probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
- Modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic
- Semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite).
O electrocardiograma este indicata pentru:
- Evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmiile, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxului sanguin catre inima (ischemia)
- Monitorizarea activitatii electrice ale inimii
- Diagnosticarea hipertrofiei ventriculare
- Monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a inimii
- Verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia.
O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere).