Ateroscleroza

Ateroscleroza

Ateroscleroza este o combinaţie de modificări ale arterelor inimii, constând în acumularea în focar de depozite, în special grăsoase, ce produc modificări ale peretelui arterei.

Depunerile de grăsimi bogate în colesterol în endoteliu (aterom) încep din copilărie sau adolescenţă, însoţite de o reacţie fibroasă (aterom, fibroscleroză), care în timp distrug peretele arterei, ducând la dilatări (anevrisme) sau la obstrucţii (in)complete.

Stenozele progresive ale arterelor încetinesc scurgerea curentului sangvin, ulceraţiile plăcilor ateromatoase favorizează activitatea factorilor de coagulare şi în final se ajunge la formarea de cheaguri sau tromboze arteriale (astuparea vaselor).

Cronologic, manifestările clinice ale aterosclerozei apar foarte târziu. Timpul dintre instalarea plăcilor de aterom si apariţia primelor semne clinice de stenoze arteriale (boli ischemice) sau tromboze variază intre 10 si 30 de ani.

Factorii de risc

 Printre factorii de risc ai cardiopatiei ischemice sunt:  creşterea colesterolului din sânge, hipertensiunea arterială,  diabetul, fumatul, efortul fizic violent, prânzurile bogate în grăsimi saturate, fumatul, obezitatea, creşterea acidului uric în sânge.

Desigur vârsta, unele trăsături ale personalităţii individului, starea de emotivitate (stresul), comportamentul în societate şi familie contribuie la agravarea cardiopatiei ischemice. Stările impulsive, de mânie, incapacitatea de a-şi controla reacţiile emotive pot provoca creşteri rapide ale coagulabilităţii sangvine, ale grăsimilor (lipidelor) din sânge sau ale presiunii arteriale, care împreună cu stenozele coronare favorizează producerea de tromboze arteriale mici sau masive.

Prevenirea si tratarea aterosclerozei

 Unii din factori pot fi evitaţi, ca de exemplu obezitatea, sedentarismul, alimentaţia iraţională, fumatul. Alţi factori pot fi influenţaţi prin diverse tratamente: în hipertensiunea arterială, diabet zaharat, hiperemotivitate. 

Prevenirea primară, de formare a plăcilor de aterom arterial este foarte greu de pus în aplicare; o dietă corespunzătoare şi un regim de viaţă corect ar trebui instituit din copilărie şi adolescenţă, în special la cei cu boli cardiovasculare în familie.

Prevenirea secundară urmăreşte împiedicarea evoluţiei cardiopatiei ischemice şi evită apariţia unei tromboze. Aceste obiective se ating prin:

     – Regim dietetic, care urmăreşte o restricţie a grăsimilor de origine animală (unt, smântână, untură) şi a colesterolului din alimentaţie, iar în cazul obezităţii, reducerea greutăţii corporale.

Grăsimile animale pot creşte colesterolemia  în cazul unui aport alimentar mărit, în timp ce grăsimile nesaturate vegetale conţinute în ulei de porumb, floarea soarelui, soia, au efecte de scădere a colesterolului din sânge. Ideal ar fi ca din grăsimile ingerate două treimi să fie de origine vegetală.

Alimentele sărace în grăsimi sunt laptele, laptele bătut, iaurtul, brânza de vaci, carnea slaba, ouăle (numai albuşul), legumele şi zarzavaturile, fructele, supele de bulion, peştele, cerealele. Şi o alimentaţie prea bogată în dulciuri duce la o creştere a grăsimilor din sânge.

Şi modul de preparare al alimentelor este important; este preferabil ca alimentele sa fie fierte în apă, înăbuşite sau fripte. De evitat alimentele prăjite. Reducerea greutăţii corporale prin aport caloric mic scade colesterolemia; în caz de obezitate se recomandă ca regimul de slăbire sa fie lent.

     – Măsuri privind regimul de viaţăSedentarismul este un factor agravant al aterosclerozei, care poate fi combătută prin cultura fizică, gimnastică, mers pe jos. Respectarea regimului dietetic, creşterea activităţii fizice trebuie coroborate cu alte măsuri: renunţarea la fumat, folosirea moderată a băuturilor alcoolice, sau o corectare a reacţiilor impulsive psihice si emotive, având în vedere că, în prezent, medicamentele care scad colesterolul sunt numai parţial eficiente.

Close Bitnami banner
Bitnami