Reguli de viata si alimentatia pacientilor cu ulcer gastro-duodenal

Reguli de viata si alimentatia pacientilor cu ulcer gastro-duodenal

Reguli de viaţă şi alimentaţia pacienţilor cu ulcer gastro-duodenal

Luaţi masa la ore fixe. Evitaţi prânzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).

Mâncaţi ori de câte ori apare durerea.

Reţineţi alimentele care v-au făcut rău în trecut şi ocoliţi-le de fiecare dată, fără imprudenţe.

Mâncaţi în linişte şi fără grabă. Căutaţi să nu fiţi prea obosit sau nervos când vă aşezaţi la masă.

Mestecaţi bine hrana şi dacă este cazul trataţi-vă dantura.

Respectaţi cele 8 ore de somn în cursul nopţii şi, pe cât posibil, odihniţi-vă după masa de prânz.

Evitaţi medicamentele care cresc aciditatea gastrică, sunt agresive pentru mucoasă sau scad mecanismele de apărare ale stomacului.

Reţineţi că alcoolul şi fumatul sunt strict interzise. Evitaţi, de asemenea, cafeaua mai ales pe stomacul gol.

Nu uitaţi că alături de medicamentele prescrise de medicul Dumneavoastră, alimentaţia corectă este un mijloc terapeutic la fel de important în cazul ulcerului gastro-duodenal, astfel încât, pe lângă regulile enunţate înainte, în cursul episoadelor dureroase respectaţi şi indicaţiile de mai jos.

Regimul alimentar urmăreşte cruţarea gastrică şi dacă este prescris corect poate acţiona ca un veritabil „pansament” pentru stomac.

Alimentul de bază pentru obţinerea efectului de „cruţare” şi „pansare” gastrică este laptele. În cazurile în care nu suportaţi laptele din diverse motive (când provoacă balonare şi diaree) puteţi încerca să beţi lapte înjumătăţit (tăiat) cu apă sau ceai ori puteţi adăuga o linguriţă de bicarbonat de calciu (sau câteva picături de suc de lămâie) la o cană de lapte.

Mâncarea va fi preparată astfel încât să nu sporească secreţia de suc gastric şi să nu favorizeze stagnarea alimentelor în stomac.

Supele se vor prepara prin fierberea suficientă a legumelor şi zarzavaturilor, zeama fiind îngroşată cu griş, paste făinoase, orez, cartofi sau zarzavaturi trecute prin sită.

Legumele (bine fierte) se vor servi sub formă de pireuri, soteuri, budinci sau sufleuri (preparate la baia de apă) la care se poate adauga unt sau ulei crud (reţineţi că grăsimile permise se vor consuma doar crude, adăugându-le în farfurie la masă).

Carnea permisă se prepară la începutul bolii doar prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la abur. După ameliorarea simptomelor se poate încerca şi prepararea la grătar (dar nu prăjirea în ulei ori grăsime!).

Sarea poate fi folosită în cantitate moderată la pregătirea hranei, cu condiţia să nu suferiţi de alte boli pentru care sarea este contraindicată.

Alimentele nu se vor servi prea reci sau prea fierbinţi.

Alimente permise

Carne (proaspătă sau congelată) fără grăsime, de vacă, viţel, pasăre (găină), iepure de casă. După ameliorarea simptomelor se poate consuma şi carne de porc, miel, oaie, alte păsări, cu condiţia ca înainte de preparare să fie curăţată de grăsime, piei, fascii.

Mezeluri: şuncă slabă, parizer, polonezi, crenvurşti;

Peşte alb slab, preparat numai rasol.

Lactate: lapte dulce consumat simplu sau cu făinoase, smântână, frişcă, brânză proaspătă de vaci, caş (de vacă sau de oaie), urdă, iar după ameliorarea simptomelor şi telemea proaspătă;

Ouă proaspete, fierte moi (oul se pune în apa clocotită şi se ţine 3 minute) sau preparate sub formă de ochiuri româneşti ori omletă dietetică (în baie de apă);

Grăsimi: unt proaspăt, ulei, smântână, frişcă;

Făinoase: griş, arpacaş, orez, fulgi de ovăz, paste făinoase; pâine (veche de o zi), cozonac uscat, biscuiţi, pişcoturi;

Dulciuri: lapte de pasăre, budinci de griş sau de orez, prăjituri de casă cu aluat uscat sau aluat fiert (ecler), pandişpan, gelatină de fructe, spumă de fructe, creme de vanilie. Zahărul sau mierea sunt permise în cantitate mică, adăugate în ceai sau desert.

Fructe dulci bine coapte şi fără sâmburi sau coaje: mere, piersici, banane, struguri, prune;

Legume şi zarzavaturi fragede, cu celuloză moale: morcovi, dovlecei, spanac, fasole verde tânără, mazăre verde, salată verde, cartofi (fierţi, copţi sau pireu, dar nu prăjiţi);

Băuturi: ceaiuri (de mentă, muşeţel, sunătoare, tei), apă minerală plată (neacidulată), sucuri crude de morcovi, mere, piersici. 

Alimente interzise

Carne grasă, sărată, afumată, mezeluri (altele decât cele permise), cârnaţi, supele de carne sau zeama în care fierbe carnea adăugată la alte mâncăruri, vânat;

Peşte gras, sărat, afumat, conserve de peşte;

Lactate: brânzeturi fermentate, sărate, afumate, lapte bătut, iaurt, kefir;

Grăsimi: untură, slănină, alimente preparate cu grăsime încinsă, rântaşuri, maioneză;

Făinoase: pâine moale, pâine prăjită, pâine neagră, găluşte de făină sau griş, tăieţei graşi, pesmet prăjit;

Dulciurile concentrate, marmeladă, dulceaţă, miere, ciocolată, cacao, compoturile preparate cu conservant de iarnă, aluaturile dospite proaspete, aluaturile fragede şi foietajele (ştrudel), prăjiturile cu cremă;

Zarzavaturi crude, zarzavaturi fibroase, aţoase sau cu celuloză dură (castraveţi, ridichi, gulii, sfeclă, varză albă, varză roşie, fasole uscată, mazăre uscată, linte, ciuperci, vinete, roşii (mai ales sub formă de sos sau supă de roşii), legume picante (ceapă, usturoi, ardei iute);

Fructe crude sau acre, fructele cu sâmburi (nucile, alunele, migdalele, macul);

Condimente iuţi şi iritante: piper, boia, ardei iute, hrean, muştar, dafin, oţet, murături;

Băuturi: orice băutură foarte rece sau fierbinte, băuturi acre, alcool, ceai rusesc, chinezesc, cafea. 

Close Bitnami banner
Bitnami